marți, 20 ianuarie 2015

Reteta traditionala romaneasca: Zabic


Reţeta face parte din a 2-a ediție a programului de educație culinară “Descoperă tradiţiile culinare româneşti!” derulat de agenţia de relaţii publice, Russenart Communications în parteneriat cu Gold Maya, Heinner Electrocasnice si Ferma noastră, în perioada 8 ianuarie 2014 – 20 ianuarie 2015. Casa Oprescu a fost restaurantul partener al proiectului în perioada 6 decembrie 2014 - 20 ianuarie 2015. Rețeta “Zabic” este folosită în Muntenia și preparată la restaurantul cu specific românesc Casa Oprescu, în cadrul Campaniei ”Descoperă tradițiile culinare românești!”.

Ingrediente:

          250 g. mălai Gold Maya,

          apă cât cuprinde

          untură Ferma noastră

          sare.

Mod de preparare

Se amestecă mălaiul Gold Maya cu apă și sare. Se frământă bine, ca un aluat.

Din compoziția obținută se modelează turtițe de mărimi medii. Fiecare turtiță se pune la prăjit în untură Ferma noastră sau se coace în cuptorul Heinner până se rumenește.

Mod de servire

Bucățile de zabic se servesc în loc de pâine sau se pot pune în ciorbă, sub formă de crutoane.

Ce se ascunde in spatele consumului de mamaliga?


E un aliment despre ale cărui proprietăți nu se cunosc foarte multe lucruri. Mămăliga se consumă în cantitate destul de importantă în România, dar consumul nu este unul constant. De cele mai multe ori, replica uzuală că mămăliga nu merge cu aia sau cu ailaltă, îi face pe români să renunțe. Iată însă câteva dintre efectele importante pe care mămăliga le are asupra organismului uman:

Protejează stomacul şi ficatul

Specialiştii germani în biologie celulară vegetală de la Universitatea din Koln au descoperit recent prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Substanţele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi graşi, ceto-acizi, rezultaţi din oxidarea acidului palmitic şi arahidic şi sunt produşi numai şi numai în rădăcina plantei de porumb, în urma unor mecanisme biochimice încă neelucidate ştiinţific. Cert este că aceşti ceto-acizi ignoră legile chimiei şi biologiei clasice, absorbindu-se în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decât în proporţie de 22-28%. Micile cantităţi de ceto-acizi palmitici şi arahidonici, ajunşi în sânge se transformă în hidroxiacizi (alcooli cu grupări chimice acide) care se pot combina chimic cu cel puţin 57 de specii de otravuri existente în organism. Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducind considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.

Creşte durata de viaţă

Sau cel puţin aşa ne spun cercetătorii endocrinologi care consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene. De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sînge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sînge, scăzînd astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate. Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pîine. Iar mămăliga vîrtoasă are jumătate din caloriile pîinii. Încă din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac.

Dezvoltă musculatura

Fiziologul spaniol E.A. Rodriguez a observat, întâmplător, că cei mai apţi copii pentru sporturi de performanţă din Ecuador şi Columbia au o bogată alimentaţie în  „terciuri de porumb”. Pe baza acestei observaţii, el a iniţiat un amplu program de cercetare în medicina sportivă, descoperind că aceleaşi substanţe derivate ale acidului palmitic şi arahidonic au rol în dezvoltarea fibrei musculare, prin modificarea modalităţii de acţiune a hormonilor tiroidieni.