Salatele sunt cunoscute din timpuri foarte îndepărtate. Se spune că unul
dintre regii Babilonului ar fi preparat pentru prima dată salate şi, pentru că
prefera să mănânce vegetale în locul altor alimente, contemporanii l-au
considerat nebun. În „Cartea proverbelor” se pomeneşte despre „dejunul de
iarbă”, iar grecii şi romanii serveau la mesele lor bogate nenumărate feluri de
salate preparate cu sos de untelemn şi oţet.
În timpuri mai puţin îndepărtate, oameni de seamă, cum a fost cavalerul
Gaudet în Franţa, făcând din prepararea salatelor o artă şi o profesie, şi-au
câştigat nu numai faimă, dar şi averi imense la curtea regilor. Astăzi,
salatele sunt considerate indispensabile într-un meniu judicios întocmit, iar
în cărţile de bucate tind să ocupe primul loc, prin varietatea şi valoarea lor
alimentară. Salatele se prepară din tot felul de legume şi verdeţuri, carne, peşte,
moluşte, brânză, fructe, combinate sau nu, porţionate – acolo unde este cazul –
şi asezonate cu sos adecvat. Salatele pot fi o sursă a tuturor elementelor
nutritive. În ele se pot include alimente din toate cele patru grupe de bază
ale nutriţiei raţionale. Dintre produsele de bază pot fi folosite diverse
brânzeturi, smântână şi frişcă. O mare varietate de cărnuri, păsări şi peşte
reprezintă grupa cărnurilor. Cea mai bine reprezentată în salate este grupa legumelor şi fructelor,
iar cea mai sărac reprezentată este grupa cerealelor şi făinoaselor, care se
limitează la diferite categorii de macaroane sau crutoane. Salatele pot fi
servite în diferite momente ale mesei. Servite la începutul mesei, în cantităţi
mici, ornate cu gust şi având arome îmbietoare, salatele constituie un
stimulent al apetitului şi, în acest caz, ele sunt considerate aperitive.
Salatele mai pot fi servite şi ca antreu, în locul supei, de pildă. Altele au
menirea de a îmbogăţi valoarea nutritivă şi calităţile gustative ale felului de
bază. Când în compoziţia unei salate intră mai multe elemente, printre care un
aliment proteic (carne, ouă, brânză sau fasole), salata poate fi ea însăşi un
fel de bază. Salatele din fructe reprezintă deserturi delicioase, răcoritoare
şi foarte vitaminizante. Dar între felul salatei şi locul ei în meniu nu se
poate stabili o corespondenţă strictă, cele mai multe salate pretându-se a fi
servite în diferite momente ale mesei. Desigur că în această privinţă ultimul
cuvânt îl are gospodina. Prepararea unei salate este o probă de rafinament
gastronomic, iar pentru ornarea ei se poate uza de imaginaţie la infinit,
datorită bogăţiei de elemente care o compun.
