E un aliment despre ale cărui proprietăți nu se cunosc
foarte multe lucruri. Mămăliga se consumă în cantitate destul de importantă în
România, dar consumul nu este unul constant. De cele mai multe ori, replica
uzuală că mămăliga nu merge cu aia sau cu ailaltă, îi face pe români să
renunțe. Iată însă câteva dintre efectele importante pe care mămăliga le are
asupra organismului uman:
Protejează stomacul şi ficatul
Specialiştii germani în biologie celulară vegetală de la
Universitatea din Koln au descoperit recent prezenţa în boabele de porumb a
unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante
pentru sănătatea organismului. Substanţele cu pricina sunt, din punct de vedere
chimic, acizi graşi, ceto-acizi, rezultaţi din oxidarea acidului palmitic şi arahidic
şi sunt produşi numai şi numai în rădăcina plantei de porumb, în urma unor
mecanisme biochimice încă neelucidate ştiinţific. Cert este că aceşti
ceto-acizi ignoră legile chimiei şi biologiei clasice, absorbindu-se în
intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decât în
proporţie de 22-28%. Micile cantităţi de ceto-acizi palmitici şi arahidonici,
ajunşi în sânge se transformă în hidroxiacizi (alcooli cu grupări chimice
acide) care se pot combina chimic cu cel puţin 57 de specii de otravuri
existente în organism. Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează
efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducind considerabil
riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile unde se consumă
zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar
copiii au o dezvoltare mai bună.
Creşte durata de viaţă
Sau cel puţin aşa ne spun cercetătorii endocrinologi care
consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate
de disfuncţii tiroidiene. De asemenea, consumul de mămăligă reglează
concentraţia de glucoză în sînge, fiind de folos diabeticilor. Reduce
cantitatea de colesterol din sînge, scăzînd astfel riscul de ateroscleroză şi,
implicit, de infarct. De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de
longevitate. Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are
de patru ori mai puţine calorii faţă de pîine. Iar mămăliga vîrtoasă are
jumătate din caloriile pîinii. Încă din cele mai vechi timpuri, românii au
folosit mămăliga ca leac.
Dezvoltă musculatura
Fiziologul spaniol E.A. Rodriguez a observat, întâmplător,
că cei mai apţi copii pentru sporturi de performanţă din Ecuador şi Columbia au
o bogată alimentaţie în „terciuri de
porumb”. Pe baza acestei observaţii, el a iniţiat un amplu program de cercetare
în medicina sportivă, descoperind că aceleaşi substanţe derivate ale acidului
palmitic şi arahidonic au rol în dezvoltarea fibrei musculare, prin modificarea
modalităţii de acţiune a hormonilor tiroidieni.